M-a luat fratele meu în drumeție – cadou de ziua mea, iar eu mi-am luat un copil cu mine, în semn de responsabilitate și generozitate. Ne-am trezit (cam greu) dis-de-dimineață în zi de weekend pentru un VIS rupt din realitatea Munților Făgăraș, Valea Sâmbetei, chiar în sezonul brândușelor inocente și al soarelui blând. Cât de frumos a fost, nici pozele n-ar putea descrie!
Sâmbătă, 29 aprilie 2023. Cu un rucsac în spate și oboseala de după o săptămână grea, am pornit spre o destinație pe care o bănuiam superbă, dar care s-a dovedit a fi sublimă: cabana Valea Sâmbetei, situată la altitudinea de 1401 metri. Și nu, nu cabana face obiectivul drumeției, ci peisajul care se deschide odată ajuns în preajma ei.
Movul brândușelor în floare, albul zăpezii din vârfuri de munte, verdele în nuanțe de viață al pădurii și puterea blândă a soarelui au creat un adevărat spectacol pentru ochi, invadând inima cu pace și bucurie. Un peisaj de la care greu îți dezlipești privirea și pe care simți nevoia să îl iei „acasă” prin miile de poze care – evident – nu au cum să cuprindă necuprinsul.
Traseul spre Cabana Valea Sâmbetei începe de la Complexul Turistic Sâmbăta, din apropierea Mănăstirii Brâncoveanu (localitatea Sâmbăta de Sus), însă se poate înainta cu mașina pe drumul forestier până la barieră. Aș spune că traseul este cu grad mediu spre minim de dificultate, fiind foarte potrivit pentru familiile cu copii. Urcarea este în mare parte lină și durează aproximativ 2 ore, iar marcajul de urmat este triunghiul roșu. Lungime traseu: aprox. 17 km dus-întors. În funcție de condițiile meteo, explozia de brândușe poate fi admirată în perioada 15 aprilie -15 mai.
Apa pârâului Valea Sâmbetei te însoțește pe tot parcursul drumeției, iar muzicalitatea de pe fundal te deconectează de ziua de ieri și de ziua de mâine. Golul alpin începe la Cabana Valea Sâmbetei, o cabană modestă spre învechită, unde găsești ciorbă și clătite (bunicele). Neapărat de avut bani cash în portofel sau gustări sățioase în rucsac pentru un ospăț with a view.
La întoarcere ne-am oprit la Mănăstirea Brâncoveanu, situată la poalele Munţilor Făgăraş. Un loc superb și bine îngrijit, în care domină liniștea, pacea și farmecul naturii. Apoi am luat masa la un restaurant din apropiere și am plecat spre București, obosiți și fericiți.
Un cuvânt prin care să descriu mica noastră escapadă? BINECUVÂNTARE! 
